… infecția cu virusul papiloma uman (HPV) este foarte răspândită, aproximativ 80% din femei vor trece prin ea în cursul vieții. De obicei este asimptomatică, tranzitorie, în majoritatea cazurilor se elimină din organism în decurs de doi ani și nu produce îmbolnăvire. În cazul tulpinilor HPV cu risc crescut, infecția va persista pe termen lung, iar la 10% din paciente va induce displazii cervicale (stări precanceroase).
HPV se transmite pe cale sexuală, de aceea sunt mai expuse persoanele care nu folosesc prezervativul, respectiv cele cu mai mulți parteneri sexuali. Vaccinul antiHPV realizează prevenția primară, previne infecțiile cu tulpinile vizate, dar nu poate vindeca infecțiile deja constituite sau consecințele infecției. De aceea vaccinul trebuie administrat înainte de începerea vieții sexuale, grupa de vârstă vizată de programul național de vaccinare fiind 11-13 ani.
În caz de infecție virusul pătrunde în stratul bazal al mucoasei, unde poate persista ani de zile fără consecințe directe. Este însă posibil ca după un timp, fără o cauză evidentă, să declanșeze în celula infectată modificări patologice, aceste celule devenind celule displazice. Acestea se vor înmulții, iar leziunea astfel constituită, numită displazie, este o stare precanceroasă, care în aproximativ 15% poate progresa la cancer de col uterin. Acest proces are loc, în medie, în decursul a 10-15 ani, perioadă în care poate fi diagnosticat prin examenul citotumoral Babeș-Papanicolaou.
Deoarece protecția oferită de vaccin nu este completă, examenul citotumoral anual se recomandă și după vaccinare. Acesta poate evidenția nu doar carcinomul de col, ci și displazia care este vindecabilă complet, spre deosebire de cancerul de col uterin ce poate fi vindecat doar parțial.
Din păcate, în România 2/3 din femei nu au auzit de infecția cu HPV, iar 1/6 nici de cancerul de col uterin. Conform unui studiu recent, jumătate din femeile din România nu au fost în ultimii trei ani la un examen citotumoral. Având în vedere aceste date nu ne putem mira că România pe locul întâi în Europa în ceea ce privește numărul de cazuri de cancer de col – 35 cazuri/100.000 femei – și de morți cauzate de cancerul de col uterin – 14 cazuri/100.000 femei. Comparativ, acești indicatori în Elveția sunt de 4, respectiv 1,5 la 100.000 de femei.
Vaccinul Gardasil9, folosit în programul național de vaccinare inițiat actual, generează apărarea împotriva a nouă tulpini de HPV (6,11, 16, 18, 31, 33, 45, 52, 58). Șapte dintre acestea sunt cancerigene, fiind răspunzătoare de aproximativ 90% din cancerele de col. Cele două tulpini cu risc scăzut cuprinse (6 și 11) sunt răspunzătoare de apariția condiloamelor acuminate, prin vaccinare prevenindu-se apariția acestora în 90% din cazuri.
Vaccinul conține proteine de structură ale tulpinilor de HPV amintite obținute prin tehnologie recombinantă și nu conține virusuri inactivate sau ADN viral, de aceea nu poate produce infecția. Efecte secundare posibile sunt roșeață, ușoară durere tranzitorie la locul injecției, cefalee. În sub 10% din cazuri au mai apărut grețuri, amețeli, mâncărime sau mica echimoză la locul administrării.
Trebuie subliniat faptul că vaccinurile anti-HPV au fost folosite în mai multe milioane de cazuri și că micile neplăceri cauzate de vaccinare sunt mult mai puțin importante decât consecințele dezvoltării unui cancer de col în lipsa vaccinării.